Oraşul Mizil şi renumele său
Mizilu-şi poartă mândru eticheta, Căci ieri, pe strada mare – cea cu crama - Romeo se plimba cu Julieta, Iar azi mă plimb şi eu cu Epigrama!
Ioan Toderaşcu, câştigătorul Marelui Premiu "George Ranetti"
„Inovaţie”
Fabricanţi de şunci şi seuri,
Au decis, în mod abil,
Că „mezelul” fără „e”-uri
Se va denumi „mizil”.
Laurentriu Ghiţă, Bucureşti, premiul "Grigore Tocilescu"
Mizilul astăzi
Mizilul – orăşel chivernisit,
Ranetti, nenea Iancu, l-au cinstit
Iar azi la zestrea lui edilitară
Se-adaugă şi faima literară.
Constantin Iuraşcu, premiul "Agatha Bacovia"
Ediţia IV, 2010-2011
Ediţia III, 2009-2010
Ediţia II, 2008-2009
Ediţia I, 2007-2008
“Concursul a inceput in 2008, in luna octombrie, luna in care s-au nascut atat Ranetti, cat si Tocilescu si s-a finalizat pe 30 ianuarie 2009, cand sarbatorim 157 de ani de la nasterea lui Caragiale. Aceste trei personalitati sunt si vor ramane girantii concursului Romeo si Julieta la Mizil – Ranetti, Tocilescu si Caragiale.
Ne dorim ca Romeo si Julieta la Mizil sa devina, peste ani, un brand al orasului nostru.
Data de 30 ianuarie 2009, ca si 30 ianuarie 2008 sau 2007 si toate datele de 30 ianuarie care vor urma de acum inainte, au avut, au si vor avea aceeasi importanta incarcatura religioasa si culturala, atat din perspectiva locala – sarbatoarea liceului nostru si premierea Concursului „Romeo si Julieta la Mizil”, dar si nationala – aniversarea marelui dramaturg roman, nascut in Haimanale, langa Ploiesti, I.L. Caragiale.”
Prof. Victor Minea,
Directorul Liceului Teoretic “Grigore Tocilescu” Mizil
„Mizilul!... Aşezată la poalele Tohanilor, celebre podgorii, această urbe - o grădină - se răsfaţă cu multă cochetărie pe o pajişte plană, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare şi până apune, iarna şi vara. Rar se găseşte o panoramă aşa de plăcută şi atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, şi mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaţilor; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, uşor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munţilor; în faţă, neţărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poarta Bărăganului.”
